Cea mai tare meserie din lume

Ninge la Cluj, ninge aşa de frumos, ca în poveşti. Georgia zice că fulgii sunt atât de graţioşi, că parcă dansează. Şi tot ea, după ce a mai privit un pic, melancolică, ninsoarea: „Asta e cea mai tare meserie din lume, să cazi din cer, iarna!” 🙂

Eu v-am zis că are suflet de poet şi talent de scriitoare!

Georgia scrie povești (III)

După cum spuneam, am și o poveste scrisă de Georgia, cu diacritice. Misiunea mea pe acest blog devine tot mai ușoară. Acum nu trebuie decât să dau copy/paste. Pam-pam și voila! Georgia!

MAȘINĂRIA DE CULOARE  (CAP)  1

           A  fost  odată  ca niciodată   o fetiţă  cu o  imaginaţie  foarte  colorată.

        Pe  această fetiţă  o  chema  Georgia.  Georgia  voia  să  facă  o   maşinărie  care   scuipa   Culoare!  într-o zi, Georgia a făcut  maşinăria pe care vru s-o facă! Georgia s-a  dus la un magazin într-o zi și a cerut  uneltele de care avea nevoie.  Se  duse  acasă  şi-a început  să  lucreze. Şi-a luat  metalul şi l-a bătut în cuie.

După  aceea, Georgia s-a  ocupat şi de vopsirea metalului.

L-a vopsit în culoarea  violet şi după aceea i-a cerut  ajutorul  Emmei, surioara  ei.

–Emma ,  mă ajuţi ?.

 Emma a zis :

 -Desigur!.

Emma   i-a  adus  arcurile  şi rotiţele şi după aceea Georgia le-a pus in maşinărie. A doua zi  maşinăria era  gata!  Georgia a vrut sa îşi testeze maşinăria, dar trebuia să meargă la vot sa o voteze pe Monica Macovei. S-au dus la vot, au votat-o pe Macovei si când s-au întors acasă Georgia şi-a testat maşinăria.

Pam-Pam!!

Georgia scrie povești (II)

Spuneam despre fetița mea cea super-deșteaptă că a început să scrie povești. Ei bine, le-am și recuperat, din calculatorul Emiliei 🙂 Am găsit încă două povești, între care cea mai recentă e scrisă și cu diacritice, după ce i-am arătat că există pe tastatur㠔㔠și ”î” și celelalte. Încă nu a încercat să scrie pe laptopul meu, dar o s-o las în curând. Până atunci, asta e o poveste scrisă cu totul de Georgia, cu mânuțele și cu mintea ei minunată:

– Emma ,  astazi  o  sa  avem  o aventura  , daca vrei !!!  Emma  ma  intreaba  unde  mergem  …

-Georgi , unde  mergem ?  Eu  ii  zic:  undeva   _ minunat!!!   Emma   se  duce  sa  se  imbrace  frumos  si  O  chem   cu  ne  rabdare  si  am  plecat !! .;;

Ura!!  Ura!!  DA !!!  … EMMA  SI  GEORGIA  erau  fericite !!   CO  NE   DUCEA  cu  masina , amandoua   eram  bucuroase   peste  masura!!!.   Eu   mi-am  luat   bicicleta  fara  roti  ajutatoare   bine- inteles  ca  aveam   7   ani.   Si  am  ajuns   intr-un  loc  foarte  frumos,  langa   o  padure   de brazi, iar  deasupra ,  pe  mijlocul  cerului  era  un  curcubeu   superb . Co  ne-a spus  o intamplare  din  copilaria  sa , in timp ce Mimi ne  pregatea ceva  bun. Eu i-am cules  o floare  Emmei , albastra  ca  ochii ei!.   Eu  am  inceput  sa ma  dau  cu  bicicleta  in  timp ce Emma se ospata pe cinste si Max alerga ca un bezmetic   pe iarba   cea   plina  de  flori ! Era minunat  ! Co era  fericit,  fericit !!! Apoi Mimi ne-a spus o poveste de  basm   in  timp  ce  eu  ii  culegeam  un  buchet  minunat  de   flori ,!!.     A  inceput  si  o  mica,  mica  ploaie  minunata .   Eu  si  Emma  am  inceput  sa  ne  dam  cu  bicicletele  si  soarele   stralucea  printre  brazii  inalti.  Pam-pam !!!

[Georgia scrie povești (I)]

Din perlele minunatelor: Ce îmi place la tine

Seara e momentul tandrețurilor, al poveștilor, al distracției. Mereu ne propunem să ne culcăm mai repede, dar apoi ne ia valul, inevitabil: dușul, masajul, răsfățul, cititul poveștilor pe roluri, alintul, cântatul, astea nu se pot face într-o oră 🙂

Și ele abia se lasă duse la culcare. Trag de timp cât de mult pot, uneori joacă murdar. Aseară se uitau galeș la mine, eram toate trei pe jos, pe covor, după ce am citit povestea și am cântat ”Du-mă acasă, măi, tramvai” – și începe Georgia, să se dea pe lângă mine, la propriu, ca o pisicuță: ”Maaami… știi ce îmi place mie la tine?”. Cu privirea galeșă despre care vorbeam, cu ochișorii ei plini de steluțe. ”Îmi place zâmbetul tău, îmi place fața ta când zâmbești și când faci tot felul de figuri… Îmi place vocea ta și îmi place cum ne spui povești și cum ne cânți…” – și a continuat în același registru.

Emma intră și ea în scenă, doar nu era să stea deoparte… ”Mami, știi ce îmi place mie la tine… Părul tău scurt și ochii tăi… șiiiii… șiiii… rochiile tale din dulap!” 🙂

La final am încercat și eu, dar n-o să am niciodată destule cuvinte să le spun ce îmi place la ele și cât de mult. Tot încerc, însă.

Întrebări esențiale înainte să mergem la vot

Aceasta nu este o postare electorală. Nici nu contează personajele pe care le pomenesc – pot fi înlocuite cu orice alte nume. Esențial este să ne punem și noi întrebările pe care mi le-a pus Georgia, fetița mea de 6 ani și jumătate. Sunt întrebări pe care 90% dintre alegători nu cred că și le pun, și de-asta suntem unde suntem.

Transcriu discuția provocată de Georgia, care m-a pus și pe mine în dificultate. Repet, numele nu sunt importante, doar întrebările.

– Mami, noi cu cine votăm mâine?

– Cu o doamnă, pe nume Monica Macovei.

– O, ce bine că nu votăm cu Ponta!

– Păi ce știi tu despre Ponta?

– Că e un lăudăros și un mincinos. Și sunt peste tot afișe cu el. Dar de ce votăm cu doamna asta?

– Păi, că e independentă, ea reprezintă oamenii. Și susține justiția, dreptatea, nu vrea să-i lase pe oamenii răi să scape nepedepsiți.

– Dar cu ce e mai bună decât Ponta?

– Păi… nu e mincinoasă…

– E mai deșteaptă?

– Da, în mod clar, e mai deșteaptă.

– Mami… dar ce ne facem dacă foarte mulți oameni vor vota cu Victor Ponta și apoi Victor Ponta va fi președintele nostru?

– Să sperăm că nu va fi cazul…

Voi cu cine votați? De ce? În ce fel e mai bun decât un contra-candidat?