Fetiţele curajoase: traseu de aventură şi sărituri pe trambulină

Weekendul trecut ne-am întors la Moara de vânt de la Sălicea, acel parc minunat cu animale despre care am vorbit aici şi în alte rânduri – acolo unde căprioarele îţi mănâncă din palmă, ca şi celelalte animăluţe, care abia aşteaptă să vadă ce bunătăţi le-ai adus.

De data asta, însă, nu animăluţele au fost atracţia principală pentru Fetiţele minunate, ci Gecko Parc, noul parc de aventură deschis în pădurea de acolo. Fetele noastre, începătoare fiind, s-au încadrat pe cel mai uşor traseu, care nu e nici prea dificil, nici la mare înălţime. Le-au echipat cu hamuri şi căşti şi au pornit! Continuă lectura

Un film ce merită văzut de copii şi de părinţi: Inside Out/Întors pe dos

Weekendul trecut am fost iarăşi cu fetiţele minunate la cinema şi am văzut filmul „Inside Out„, tradus la noi „Întors pe dos”. Traducerea nu spune, însă, ce trebuie. De fapt, este o viziune a lumii dinspre interior spre exterior, invers faţă de cum suntem obişnuiţi să privim lucrurile.

Eroina principală este Riley, o fetiţă de 10-11 ani. Locuieşte în Minnesota, este fericită, are prieteni şi o familie iubitoare, joacă hochei, are o casă mare şi o curte numai bună pentru joacă. Apoi facem cunoştinţă cu interiorul lui Riley – sentimentele ei, care locuiesc în „centrul de comandă” al lumii din capul fetiţei. Sunt acolo Bucuria, Tristeţea, Frica, Dezgustul şi Furia. Este, de fapt, o lume întreagă acolo, cu amintiri care sunt depozitate ordonat, cu trăiri şi întâmplări care formează „insule ale personalităţii” – sau „ceea ce o face pe Riley să fie Riley”. Continuă lectura

Are mama două… absolvente!

Georgia a învățat un cuvânt nou, care îi place tare: ”absolvent”. Prin urmare, a decretat că ea e absolventă de clasa pregătitoare, iar Emma e absolventă de grupă mijlocie.

Nu am cum să o contrazic 🙂 Continuă lectura

Weekend de povestit (1): Cum a fost concertul Andre Rieu

Am fost una dintre zecile de mii de oameni care au mers la concertul Andre Rieu. Şi am rămas vrăjită, la fel ca şi ei. Cunosc toate criticile care îi sunt aduse – că e prea comercial, că genul acesta de muzică nu se poate asculta aşa, într-un mega concert. Că e blasfemie. Că adevăraţii iubitori şi cunoscători bla bla bla bla.

Părerea mea personală despre cei care spun fie că Andre Rieu nu e un muzician adevărat, fie că muzica din concertele sale nu e de calitate, este că sunt răutăcioşi sau nu ştiu despre ce vorbesc. De ce să critici pe cineva care cântă pe o scenă uriașă, în fața unui public atât de numeros, valsurile lui Strauss și Șostakovici? Continuă lectura