Acum 6 ani…

Acum 6 ani făceam cunoștință cu Emma și o țineam pentru prima dată în brațe. Nu exista nimic ce ar fi putut să îmi umbrească bucuria. Eram deja la al doilea bebe, așa că nu aveam nici temeri, nici îngrijorări, știam ce am de făcut. Eram fericiți că venise și ea cu bine pe lume. Eram familia completă, așa cum visasem. Nu aveam niciun fel de griji. De multe ori mă gândesc și-mi spun că niciodată nu am fost mai fericiți decât atunci.

Și acum suntem fericiți, dar cu mai multe griji, temeri, îngrijorări. Totul crește exponențial, cu fiecare an care trece. Fetele cresc și fiecare zi alături de ele și pentru ele ne forțează și pe noi să creștem.

Acum 6 ani, eram niște copii și noi. Azi trebuie să fim adulți, să le sprijinim, să le ghidăm, să fim exemplu. Nimic nu te forțează mai mult să fii adult responsabil decât copilul tău. Dacă n-ai copii, poți s-o ții într-o copilărie continuă. De fapt, și dacă ai copii, îți iei copilăria de la capăt.

Acum avem responsabilități. Ne-am pierdut bruma aia de inconștiență. Pe măsură ce fetele cresc, ne lovim de situații, de instituții, de alți adulți. De multe ori, nu e deloc amuzant să fii adult. Zilele astea, de exemplu, ne ocupăm cu înscrisul Emmei la școală. Știți, toată tevatura aia cu flotant, neapărat pe strada potrivită, dacă vrei ”în centru”. Și acum vrem ”în centru”, pentru că ne-am lămurit cu școala de cartier, pe care am ales-o când încă eram tineri și inconștienți (acum doi ani, între timp ne-am reparat greșeala). Apoi acte peste acte și relații – avem și de-alea, suntem adulți.

Am crescut foarte mult și noi, în ultimii 8 ani (de când o avem pe Georgia). S-au triplat responsabilitățile și grijile.

Dar s-au triplat și îmbrățișările, și ”te iubesc”-urile. S-au triplat și zâmbetele și bucuriile și satisfacțiile – ca atunci când ai de rezolvat o situație de-aia de adult și chiar reușești să o rezolvi. Sau atunci când copiii îți spun că ești cel mai bun bucătar din lume, sau cel mai deștept, pentru că știi să calculezi în minte cât face 7+5. Privirea aia care exprimă atâta admirație și dragoste…

Am trăit intens ăștia 6 ani, de când suntem părinți de două fetițe. Până a fost Georgia mică, ne-am jucat ”de-a casa”. Apoi a apărut și Emma și totul a devenit mai serios. Și tot mai serios, pe măsură ce trece timpul.

De fapt, voiam să semnalez doar atât: Emma împlinește azi 6 ani. Și noi suntem fericiți, chiar dacă suntem rupți de oboseală 🙂

La mulți ani, minunata Emma! Mulțumim că ne-ai ajutat să ne maturizăm, să învățăm mai multe lucruri, iar pe altele, să le reînvățăm. Mulțumim că ești așa o prințesă, așa o delicată, o fetiță, în adevăratul sens al cuvântului!

Tu să rămâi așa cum ești, iar noi vom face orice ca să te sprijinim, să ajungi acolo unde vrei tu! Orice, inclusiv să ne jucăm de-a adulții.

Anunțuri

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s