Copiii la muzeu. Diferenţe între „noi” şi „ei”

Luna trecută am avut ocazia (minunată) să vizităm Parisul. Ne-am petrecut tot timpul în muzee, vizitând obiective extraordinare şi plimbându-ne pe străduţele încântătoare, descoperind frumuseţi la fiecare colţişor. Aş putea să povestesc despre Paris zile întregi şi să scriu nu ştiu câte articole. Dar mă opresc la un singur subiect, deocamdată: muzeele. Vizitând Luvrul, am observat grupuri de elevi, probabil clase întregi, în faţa vreunei picturi sau a unei sculpturi. Am văzut un grup de copii care stăteau direct pe podea, în faţa celebrei „Libertatea conducând poporul” a lui Delacroix, apoi un alt grup, desfăşurat în jurul unei sculpturi ce o înfăţişa pe Afrodita, goală, îmbăindu-se. Copiii din ambele grupuri aveau clipboard-uri cu imagini şi fişe (probabil cu operele respective), pe care îşi mai notau câte ceva în timpul discuţiilor. Am întâlnit astfel de grupuri şi în alte muzee. Continuă lectura

Weekend la Sibiu & Sibiel

Dacă vă doriţi un weekend relaxant, dar şi activ, o destinaţie perfectă pentru toamnă este Sibiul. Pentru un plus de farmec, puteţi să vă cazaţi în Sibiel – un sat aflat imediat în apropierea Sibiului, cu un parfum d-ăla vechi şi minunat, de bunici şi pace 🙂 Noi am ajuns acolo sâmbătă dimineaţa, într-o zi de toamnă însorită. Am explorat satul la pas, cu fetiţele noastre şi cu verişorii lor. Am admirat casele, pensiunile, am găsit nuci, am cules măceşe, cei mici au alergat cât au vrut şi au cules ultimele flori de toamnă. Sunt o mulţime de pensiuni, pentru toate gusturile, aşa că aveţi de unde alege. Tot la Sibiel puteţi vizita Muzeul de icoane pe sticlă, care include lucrări vechi, frumoase şi valoroase (am citit că ar fi cea mai mare expoziţie de icoane pe sticlǎ din Transilvania şi din Europa). Continuă lectura

Weekend de povestit (3) Parcul dinozaurilor, din Râșnov

Al treilea episod din weekendul de poveste petrecut în luna iunie este dedicat parcului cu dinozauri de la Râșnov. Acolo am ajuns duminica, după concertul Andre Rieu și după vizita la muzeul ”Grigore Antipa”.

Era chiar weekendul de deschidere, aşa că erau doar dinozaurii pe acolo – am înţeles că, între timp, s-au mai introdus nişte atracţii. Pentru fete, a fost deosebit de spectaculos 🙂 Au vizitat toţi dinozaurii, i-au pipăit, ne-au cerut să le facem poze cu ei, iar Georgia iar a stat şi a citit toate panourile şi plăcuţele. Nouă ni s-a părut aşa, mai degrabă o plimbare prin pădure. Ni s-a părut spaţiul mai mic decât ne aşteptam, iar exponatele un pic prea artificiale. Dar, repet, fetele au fost extrem de încântate. Continuă lectura

Weekend de povestit (2): Muzeul Antipa din Bucureşti

Observ că am început o serie pe care nu am terminat-o: „Weekend de povestit”, acel weekend petrecut la Bucureşti, din care primul episod a fost dedicat concertului Andre Rieu. Partea a doua ar fi trebuit să o dedic muzeului „Grigore Antipa”, dar se pare că m-am lenevit şi mi-am uitat ideea. Ei, o reiau acum.

Mi-am propus să duc fetele la respectivul muzeu din Bucureşti încă de când am văzut primele ştiri despre renovarea lui – dar e departe şi nu am avut ocazia până acum. În iunie, când am mers la concert, am fi putut să le lăsăm la bunici şi să le scutim de un drum atât de lung; dar la începutul anului am avut un plan şi o dorinţă care suna ceva în genul „mai multe excursii cu toată familia”, aşa că am plecat toţi, spre surprinderea tuturor. Şi a meritat. Continuă lectura

Cu gândul la vacanţă, mare şi soare

Mă uit pe geam şi nu îmi vine să cred că acum o săptămână eram pe malul mării, soarele ardea şi nisipul era fierbinte. Ne-am bălăcit fericiţi în marea limpede şi calmă, la primele ore ale dimineţii, când se vedea în apă atât de clar nisipul de pe fund, ca prin sticlă. La ora 11 deja razele soarelui erau prea puternice, deci ne ascundeam pe sub umbrele, pe la terase. Iar acum plouă de trei zile şi sunt 15 grade afară 🙂 Cum să nu visez la mare şi la soare? Da, chiar dacă sunt alergică la el 😀 Continuă lectura

Weekend de povestit (1): Cum a fost concertul Andre Rieu

Am fost una dintre zecile de mii de oameni care au mers la concertul Andre Rieu. Şi am rămas vrăjită, la fel ca şi ei. Cunosc toate criticile care îi sunt aduse – că e prea comercial, că genul acesta de muzică nu se poate asculta aşa, într-un mega concert. Că e blasfemie. Că adevăraţii iubitori şi cunoscători bla bla bla bla.

Părerea mea personală despre cei care spun fie că Andre Rieu nu e un muzician adevărat, fie că muzica din concertele sale nu e de calitate, este că sunt răutăcioşi sau nu ştiu despre ce vorbesc. De ce să critici pe cineva care cântă pe o scenă uriașă, în fața unui public atât de numeros, valsurile lui Strauss și Șostakovici? Continuă lectura

Încă un univers paralel

Am avut ocazia, în această mini-vacanţă, să ne petrecem o zi din viaţă într-un univers paralel cu al nostru – dar iată că ne-am intersectat, din întâmplare, deşi asta nu ar fi trebuit să se întâmple, cu două chestii paralele 🙂 Am ajuns, de fapt, într-un univers uitat de lume, în care timpul a uitat să mai curgă, sau poate că doar viaţa a încetinit, puţin, dacă nu a încremenit de tot. Vorbesc despre un cătun dintr-un vârf de munte, unde se ajunge foarte greu cu o maşină obişnuită, drumul fiind îngust şi denivelat, plus că ameţesc, încă, dacă mă gândesc la pante şi rampe. Continuă lectura

Ne odihnim în weekend?

Toţi aşteptăm weekendul cu gândul că o să ne odihnim, iar noi nu facem excepţie. Ne tot propunem, dar nu prea reuşim 😀 Acest început de an a fost foarte plin pentru noi – şi acum mă gândesc la zicala aceea cu „Ai grijă ce îţi doreşti!”. Pentru că noi ne-am pus pe panoul cu dorinţe „aventuri şi excursii” şi, până acum, am cam avut parte de ele. Continuă lectura

Clujul meu drag (XII) Program de weekend

Nu ştiu de unde să încep. Deja ştie toată lumea că iubesc oraşul ăsta, aşa că o să trec direct la programul de weekend care ar putea fi potrivit şi pentru copii – sunt atâtea evenimente, încât am stabilit de la început că nu le voi cuprinde pe toate. Mâine avem de mers şi la o petrecere pentru copii, aşa că nu ştiu dacă vom ajunge şi în altă parte.

Duminică avem mai mult timp, şi eu aş alege festivalul Transylvania History Days, care se desfăşoară în principiu în Parcul Central. Pe scurt, este vorba despre spectacole de foc, confruntări daco-romane susţinute de asociaţii de reconstituire istorică, ateliere interactive, de bucătărie, confecţionare arme şi altele, organizate în fiecare câmp/tabără (dacă, romană, sau ev mediu). Am scris aici despre festival şi aici am pus programul. Continuă lectura

În excursie la Vatra Dornei

Fetiţele minunate şi-au petrecut mini-vacanţa prilejuită de sărbătoarea internaţională a oamenilor muncii la Vatra Dornei. Am cam stat pe gânduri înainte să ne pornim, fiind descurajaţi de prognozele meteorologilor, însă până la urmă ne-am luat inima în dinţi: cât de rău putea să fie? Şi dacă plouă, doar nu va ploua încontinuu, tot vom putea să ne plimbăm, să respirăm aer curat, nu?

Nu am regretat deloc excursia. În timp ce la Cluj erau nori şi ploi, noi ne-am bucurat de soare şi de nişte temperaturi mult mai prietenoase decât mă aşteptam – eu merg de mulţi ani, din copilărie, la Vatra Dornei, şi acolo de obicei e mai răcoare decât în restul ţării…

Am ajuns după-amiaza, pe la ora 15, am mâncat şi am pornit direct spre parc, unde ştiam că ne aşteaptă veveriţele. Culmea, le cheamă tot „Mariana”, pe toate, exact ca în copilăria mea! Fiind deja după-amiaza spre seară, Marianele nu mai erau flămânde, astfel că ne-au tratat cu destulă indiferenţă. Le-am zărit jucându-se prin copaci, au venit şi spre noi, dar nu s-au apropriat prea mult. Continuă lectura